Category: Româna

În luna martie, pentru familiile aflate în situații de risc ridicat am inițiat un proiect de agricultură și am început să plantăm. Am plantat o gradină de legume, un câmp de cartofi și am instalat o seră.

       

       

Persoanele implicate în proiect au săpat straturi, au plantat, iar acum udă și curăță grădina. Activitatea se desfașoară uneori zilnic, alteori de trei ori pe săptămână. În zilele de marți, fiecare persoană primește câte o plasă cu alimente și produse de curățenie. În zilele de vineri, stăm pe iarbă, mâncăm împreună și povestim cum a fost săptamâna și ce ar mai trebui să facem. 

Am sărbatorit împreună zilele lor de naștere, iar pentru fiecare dintre cei sărbătoriți până acum, a fost primul tort, primele lumânări, prima șansă de a-și pune o dorință. Da, și oamenii săraci au dorințe.

              

       

În echipa noastră sunt și două doamne în vârstă. Două bunici care își cresc singure nepoții. În comunitatea lor, bunicile sunt mame pentru toți. Ele au trăit în alte vremuri și cumva și-au însușit un simț al responsabilității, care le lipsește cu desăvârșire copiilor lor. Așa că, ele duc pe umeri întreaga familie. 

       

       

Caty Roos

După ce au terminat școala, i-am dus în tabără. A fost prima lor tabără și bucuria lor a fost de nedescris. Fiecare a avut patul lui, iar fiecare camera a avut o baie. Nici unul dintre ei nu are acasă asemenea condiții. 

Am avut trei mese pe zi și cel puțin o gustare, pregătite de oameni minunați ce au dedicat o zi pentru a servi unor copii din „țigănie” și de la grajduri. Au venit directori, ingineri, oameni cu funcții importante să pregătească cu dragoste preparate deosebite pentru micuții noștri, cu dragoste și cu ceapa, multă ceapa. 

Voluntarii noștri din partea CRH, DSSMITH și DEXION au venit, de asemenea, pregatiți să-i bucure pe copii cu jocuri și activități. Le-au daruit cărți, zâmbete și îmbrățișări. 

Ziua CRH cu Monica și Dan Nițu, Amalia Popescu, Denisa Hanco și Ibolya Stroie.

Ziua DSSmith cu Remus Crăciun, Chef Mugur Tureschi și Sous Chef Ion Jantovan.

Ziua Dexion cu Alice Stănescu, Georgeta Gridan, Claudia Dobre, Dan Dița și Marian Ioniță.

 

Caty Roos

I-am găsit la grajduri, înghesuiți într-o camera cu două paturi și o soba, unde dormeau toți cinci, alături de părinții lor. 

Școala e la un drum de noroi distanța de casa lor, hainele lor miros a animale și a fum, iar mânuțele lor nespălate se țin una pe alta, pentru că nu au cu ce scrie. 

Sunt timizi și se așează în spatele clasei. Așteaptă să vină pauza în care primesc cornul sau biscuiții. Ca în fiecare dimineață, mama fuge la animale, și nu are timp și nici ce să le pregătească de mâncare. Rămân singuri, iar cei mari îi îmbracă și pe cei mici. Ies pe ușa la orișicare oră, să ajungă la școală. Nu cunosc ceasul, nici nu au unul pe perete. 

Încă învățăm să scriem și să citim. Facem asta în programul de after-school unde copiii primesc și o masă caldă. În fiecare zi de vineri, luăm masa de prânz împreună. Fiecare are rolul său: Ionuț și Alin împart cutiile cu mâncare. Denisa așează șervețelele, iar in urma ei Maria pune tacâmurile. Remus și Silviu așează câte un pahar în dreptul fiecăruia și câte două felii de pâine pe fiecare șervețel. Spunem o rugăciune de mulțumire, pentru că fiecare zi pe care o trăim și fiecare lucru ce îl avem este un dar. Și apoi ne bucurăm de masă. Gabriel spală tacâmurile și paharele, Andra le clătește, și Florina le șterge împreună cu ceilalți copii care sunt dornici să ajute, chiar dacă au avut și ei la rândul lor alte responsabilități. 

În scurt timp fiecare se așează în banca lui gata pentru o nouă lecție. Învățăm literele și ce să facem cu ele. Unele se aseamănă, altele sunt greu de scris, dar mare e bucuria atunci când ne iese un cuvânt, mai ales când reușim să citim sau să scriem o propoziție întreagă.

Dorim să înființăm un centru educational de suport care să fie deschis zilnic pentru copiii din Fișer. 

Sunt așa mândră de învățăceii noștri!

 

Caty Roos

In perioada rece am organizat o campanie medicala pentru doua sate din județul Brașov: Măieruș și Arini. Au fost consultați 52 de copii cu vârste cuprinse intre 8 luni și 15 ani.

Medicii noștri i-au consultat pe copii și le-au oferit gratuit tratamentul corespunzător. In aceasta perioada foarte multi copii sunt răciți. Mulți dintre ei au și alte probleme de sănătate. 

In timpul de așteptare copiii au colorat, ei și însoțitorii lor au fost serviți cu ceai și prăjiturele, iar la finalul consultației au primit cate o jucărie, căciulițe și șosete.

Ca urmare a campaniei noastre, și alți medici din Brașov doresc sa ni se alăture în mod voluntar și ne dorim sa ajungem în zone unde nu sunt cabinete medicale sau unde familiile nu își permit tratamentul medical.

Voluntarii noștri sunt deosebiți. Le zâmbesc copiilor, ii asculta și le oferă toată atenția.

Luca, unul dintre copii consultați, își dorește sa meargă la scoală. Are nevoie de o operație la ochi și deja avem un medic care s-a oferit sa il opereze în viitorul apropiat. Multi dintre acești copii trăiesc într-o sărăcie crunta. Cei mai multi dintre ei nu merg la scoală. Iar cei mici, nici măcar nu sunt înscriși la grădiniță.

Sara ar fi vrut sa meargă mai departe la scoală, dar în clasa a 8-a a renunțat pentru ca era singura fata din sat care lua microbuzul spre scoală. Toate colegele ei au renunțat, așa că a rămas și ea acasă să aibă grijă de frații ei mai mici. Acum insă, ne-a cunoscut pe noi și este determinata sa continue școala, chiar dacă o va face de una singura. Își dorește sa fie și ea ca noi, parte din echipa medicala.

Din satul alăturat au venit pe jos mame cu copiii în brate. Unii dintre ei aveau febra.

Aceasta campanie a fost inițiată cu scopul de a interveni și întâmpina problemele medicale ale copiilor, dar totodată de a identifica situația lor sociala. In momentul de fata lucram la organizarea unei echipe mai mari de medici. Iar speranța noastră este ca anul acesta sa înființăm centre educationale pentru a oferi sprijin acestor copii. Ne dorim ca în luna septembrie, toți copiii din Măieruș și Arini să urmeze o forma de învățământ.

Cu recunoștință, 

Caty Roos

Școala de vară este un program educațional desfășurat în timpul vacanței de vară în cadrul proiectului Un Creion pentru România. Asta este definiția. 

În realitate, ne trezim dimineața devreme, încărcăm mașina cu materiale, ne sunăm unii pe alții să ne asigurăm că suntem gata de plecare cel târziu la ora 8:00 din Brașov, pentru că ne așteaptă toți copiii din sat, la Fiser, înainte de ora 10:00.

Alergăm prin magazin să cumpăram 40 de iaurturi și 40 de eugenii, pentru gustare. Apoi în mașină, punem la punct ultimele detalii. Care dintre noi preia grupa mica, cine face lecția despre forme geometrice, cât durează lecția fiecăruia și să nu uităm să le ștampilăm pașapoartele la finalul lecției.

Când în sfârșit ajungem, ne așteaptă o grămada de zâmbete. Cum să nu ne fi trezit noi de dimineață? 

Într-una din zile a plouat foarte tare. Asta nu i-a oprit pe copii. Înainte de ora 10:00, toți erau prezenți. Uzi, dar prezenți. 

„A fost cea mai frumoasa vacanță din viața mea” spune una dintre fetițele nelipsite de la program. 

Am ales Fișer pentru ca acolo deja se află o familie cu 5 copii pe care o ajutăm și pentru că am încheiat o colaborare cu școala din sat pentru a ajuta copiii să frecventeze școala în mod regulat. 

Vacanța de vară este așa de lungă atunci când nu e nimic de făcut. Așa că timp de o lună am mers la ei și am organizat activități ce le-au adus noi cunoștințe într-un mod distractiv. Toți copiii din sat au participat.

Programul s-a intitulat „Pașaport de vacanță”. Fiecare copil a confecționat un pașaport. Fiecare pagina urma a fi ștampilată la sfârșitul fiecărei activități, și anume patru pe zi. Iar la final, cine avea pașaportul plin, putea veni în excursie la Brașov.

Copiii au făcut experimente chimice cu Teresa. Petre i-a învățat matematică prin joc, iar Alex i-a învățat să formeze și să recunoască forme geometrice, Matthias i-a învățat despre ritmul muzical, iar Daniel și Christa despre ascultare, credință și iertare.  

Eu am fost capra. Capra cu trei iezi. Le-am povestit ce mi s-a întâmplat mie și iezilor. La final, copiii și-au însușit roluri ca și cum ar fi venit televiziunea, și au dat interviuri în calitate de lup, iezi sau vecini. „Ce s-a întâmplat?”
Așa ca asta a fost prima lor lecție de vorbit în public. 

I-am învățat despre țări, pașapoarte, orașe și ei ne-au învățat despre satul lor. 

Am găsit printre ei copii cu ochii triști, părăsiți de unul dintre părinți, copii cu lipsuri, dar cu sufletul bogat. 

La sfârșitul lunii iulie i-am urcat pe toți în autocar și am plecat la Grădina Zoologică la Brașov. Am luat cu noi și câțiva „bunici” singuri de la Azilul de Bătrâni din Fișer. 

Am beneficiat de acces gratuit la grădina zoologică. Deosebite multumiri domnului Horia Nistor și domnului Alin Pînzaru, director al Gradinii Zoologice Brașov. Delaco a furnizat produsele lactate pentru sandvișuri. 

Acum copiii par să aibă altă sclipire în ochi; puțin mai multă bucurie. Și când ne văd, zâmbesc mereu. Știu că îi așteaptă ceva fain. Vom merge la ei în mod regulat și în următorul an școlar. Aveți 8 luni să vă gândiți. În luna mai vom organiza echipa pentru Școala de vară – Fiser 2019 și ne-am bucura să vă avem alături. 

Și e treaba serioasa. Va trebui:

1. Să vă puteți trezi de dimineața, chiar dacă e vacanța.

2. Să veniți să ne învățați ceva util și interesant.

3. Să pregătiți o ilustrație, o poveste sau o activitate legată de ceea ce ne veți învăța.

Însă, dacă nu aveți abilitați pedagogice, vă așteptăm:

1. Să împărțiți gustarea

2. Să feliați pepenele

3. Să faceți sandvișuri pentru excursie

Dar dacă și aceste activități nu vă sunt la îndemână sau nu aveți timp (cineva trebuie să și muncească), puteți dona bani pentru materiale și activități, cu mențiunea, școala de vară, în contul Asociației Eltera.

Prețuind dreptul copilului de a se dezvolta și deplin recunoscători pentru ca ne sunteți alături,

Echipa Eltera

Prin

Caty Roos – Șefa 🙂

Am prezentat activitatea Asociației Eltera cu ocazia inaugurării biroului nostru din Ghimbav. Ne dorim să sprijinim copiii aflați în dificultate și să investim în dezvoltarea lor. Probabil că zâmbetele și dăruirea noastră sunt singurele lecții de generozitate pe care le vor învăța vreodată. 

Eltera este o carte. Iar noi, voluntarii, scriem câte o pagina în fiecare zi. Cei mai mulți dintre copiii noștri, încă nu știu să citească, dar sperăm să citească din exemplul nostru ori de câte ori ne întâlnim cu ei. 

Alex e unul dintre super eroii voluntari. Are foarte puțin timp liber la dispoziție, și totuși își sacrifică mult din timpul lui și folosește super abilitățile sale pentru a da o șansă unor copii ce se confruntă cu dificultăți. 

Bianca și familia ei nu ar fi avut o locuință nouă, frumos amenajată, dacă nu ar fi fost Alex.

Mai mult de atât, el a preluat școala din Budila și coordonează proiectul Un creion pentru România, acolo, pentru clasa a II – a, clasa în care este Gabi elev.

Amalia și Andreea ocupă funcții importante într-o multinațională. Cu noi, se echipează de muncă grea, și acceptă orice provocare nouă; tapițează scaune, montează mobilă și fac design interior. 

Claudiu e șef la locul lui de muncă. Dar cu noi, stă pe jos cu copiii și le arată cum pune fiecare bucată de lemn „așa cum trebuie” pentru a monta noul lor pat sau un dulap de haine. 

Construim în fiecare zi, cărămidă cu cărămidă, viitorul sfărâmat al unor copii prețioși. 

Copiii de la sat frecventează școala cu dificultate. După vizite repetate, am aflat că doar jumătate din copii merg la școală în mod regulat. Am vizitat câteva școli, iar apoi am mers din casă în casă, la copiii care lipseau. Am aflat, de asemenea, că o parte din copiii de la sat nici măcar nu au fost înscriși vreodată la școală. 

Într-una din vizitele noastre, termometrul arăta -20°C. Unii copii erau bolnavi  și au stat acasă. Alții nu aveau încălțăminte sau îmbrăcăminte de iarna, așa că nici ei nu au mers la școală. Cu o seară înainte am pregătit ibrice pentru fiert apă, cutii cu ceai, lămâi și miere, ce aveam să le împărțim copiilor, a doua zi. 

În sălile de clasă i-am felicitat pe micuți că merg la școală fără să lipsească și le-am oferit cadouri constând în rechizite școlare și cărți de povești. 

Pe cei care i-am găsit acasă i-am încurajat să frecventeze școala în mod regulat și am discutat cu părinții lor.

Adela și frații ei au stat acasă în acea zi. Se întâmplă des să lipsească de la școală. Mama celor 5 copii nu a fost deloc la școală și este greu motivată să îi pregătească în fiecare zi din nou și din nou. Se lasă preocupată de treburile de la fermă, iar copiii rămân acasă. 

Pentru copii ca ei, am inițiat proiectul Un creion pentru România. Acesta se adresează copiilor de la sat care întâmpină greutăți în a frecventa școala, din diferite motive.

Am întâlnit mulți copii care își doreau un creion, să poată scrie și ei.

Totodată, am încheiat colaborări cu aceste școli și ne vom asigura că toți copiii merg la școală în mod regulat.

Momentan, lucrăm în două școli din județul Brașov și ne dorim ca în viitor să extindem implicarea noastră și în alte sate.

Caty Roos
Președinte – Asociația Eltera